Cărţile lui Simion Tavitian lansate la Biblioteca Judeţeană

Eveniment deosebit joi, 20 martie, la Biblioteca Judeţeană “Panait Istrati”, sala de festivităţi a instituţiei găzduind lansarea volumelor cunoscutului scriitor şi publicist Simion Tavitian, “Armeni din România” şi “Armeni de seamă din România”, apărute anul trecut la Editura Ex Ponto din Constanţa.

Din păcate pentru publicul venit în număr mare la manifestare, autorul a lipsit motivat, venerabilul Simion Tavitian având probleme de sănătate care i-au împiedicat deplasarea la Brăila. Au vorbit însă despre carte, despre istoria armenilor şi despre armenii brăileni, prof. Georgela Ţăranu, Valeria Ursan şi Adelina Pop. Aceasta din urmă, amfitrionul întâlnirii, a insistat pe ideea că Brăila a reprezentat pentru localnici, dar şi pentru sud-estul Europei, un soi de metropolă prin existenţa unor confluenţe spirituale extrem de interesante. “Armenii au reprezentat pentru Brăila o etnie foarte puternică. Între altele avem la Brăila o Biserică armenească, iar un lăcaş de cult într-un anumit spaţiu este semn sigur al prezenţei unei comunităţi cu o conştiinţă de sine foarte solidă”, a punctat Adelina Pop.

Prof. Georgela Ţăranu a evocat personalitatea scriitoricească a lui Simion Tavitian, autor prolific şi care şi-a dedicat întreaga viaţă recuperării memoriei faptelor însemnate ale armenilor din România. De asemenea, a fost prezentată o istorie a holocaustului armenilor, tragedia genocidului suferit în două rânduri de neamul armenilor fiind foarte multă vreme un aspect prea puţin cunoscut şi pe nedrept ignorat. Georgela Ţăranu a subliniat apoi contribuţia uriaşă avută de armenii din Brăila la îmbogăţirea patrimoniului spiritual naţional şi universal, oprindu-se asupra a trei personalităţi: Ana Aslan, pionierul gerontologiei mondiale, Manuela Aprahamian Sidoroff, cercetător în informatică aplicată şi Maria Magdalena Udrea, actriţă.

Simion Tavitian prezintă în cărţile sale peste 200 de figuri importante ale culturii şi lumii ştiinţifice, armeni care au dat măsura geniului lor şi au dus faima României dincolo de hotarele ei. “Aceste portrete sunt destine exemplare. Trebuie să avem în vedere că fiecare dintre ei a avut alături, a fost susţinut de o familie, de o comunitate şi astfel vom avea imaginea a ceea ce a însemnat şi înseamnă şansa noastră, a românilor, de a trăi cu aceste modele”, a încheiat Georgela Ţăranu.

Brăileanca Valeria Ursan a prezentat apoi auditoriului aspecte din viaţa negustorilor armeni din Brăila, plecând de la exemplul familiei sale, tatăl ei fiind armean refugiat după măcelul declanşat împotriva neamului său în anul 1915. Susţinută de izvoare bibliografice solide, pledoaria Valeriei Ursan a fost o adevărată lecţie de istorie, apreciată la superlativ de public.

La final, Georgela Ţăranu a prezentat un film documentar despre spiritualitatea Armeniei.

Dan BISTRICEAN