sâmbătă, 3 decembrie 2011

Incursiune in trecut VII


          Cine n-a ascultat povesti in vremea copilariei? Cine n-a fost vrajit de vocea blanda si inconfundabila a bunicii din vremea rochitelor cu volanase si-a pantalonilor scurti? Oare de ce ramane in mintea copilului imaginea zanei din povesti si peste ani, iar magia baghetei fermecate aprinde lumini intrate demult in intuneric?
            "Unde este zana copilariei mele? O chem adesea cu dorinta de a-mi aduce in fata oamenii timpurilor mele indepartate, oameni frumosi, harnici si cinstiti care au avut rabdarea de-a incarca inima si sufletul unui copil avid de cunoastere?" Asa-si incepea inca o poveste stimata doamna Valeria Ursan". E frumos cand locuiesti la Dunare, dar si mai frumos este cand cunosti cate ceva si despre cei care au lasat posteritatii un oras minunat, dar neglijat adesea in ziua de azi. Armatorii, negustorii, cerealierii de odinioara au facut istorie din orasul nostru. Cati dintre tinerii nostri cunosc insemnatatea multor cladiri impunatoare din acest oras? Asadar, fiind legati de viata portuara, armatorii si-au construit case trainice si frumoase care au rezistat timpului in zona Gradinii Publice (str. Oituz, Bolintineanu, Belvedere, Rosetti). Desi au murit aici sau dincolo de tara, ei au lasat urme prin casele lor, date mai apoi in folosinta publica.
            Pe str. Gradinii Publice colt cu str. Golesti, se afla o cladire impunatoare, numita si casa cu coloane care aminteste de gustul rafinat al mosierului Cotis; Tot in zona se afla casa grecului Luca Stefanitis, numit si "omul care nu stia sa rada". De la el aflase tata ca un ou proaspat de gaina baut dimineata, pe stomacul gol ajuta copilul in dezvoltarea sa. Plin de seriozitate, acelasi lucru a pretins si celor trei baieti ai sai. Director la Societatea de Navigatie "Kiriakidis", era renumit pentru specialitatea pe care o avea in arbitrajul naval, fiind solicitat chiar de societatea de asigurari "Loyd" din Londra. De retinut este faptul ca in toate aceste case mari se faceau seri muzicale unde se canta muzica clasica, iar pianul era la mare cinste. O grija aparte o aveau pentru copii, care invatau limbi straine cu ajutorul guvernantelor.

Casa Cotis
 
Casa Luca Stefanitis
 
               Kistodulo Suliottis studiase in strainatate, fiind un timp primar al orasului. Prin prezenta sa, epata de fiecare data cand ajungea seara la hotelul "Café Francez", azi Muzeul de Istorie. De fiecare data sosea insotit de un "paznic", bodyguard-ul de azi, care nu vorbea niciodata. Imbracat in costum oriental, tinea mana tot timpul pe "jungherul" de la brau, ca semn al fidelitatii sale fata de stapan. Ca o ironie la adresa acestui fapt, un ziarist mucalit a luat un tigan de la cort, 1-a imbracat in stil oriental si cand aparea Suliotti, facea si el semn tiganului sa apara. Spre hazul tuturor, tiganul tinea la piept un tun in miniatura, confectionat dintr-un material usor. Oamenii acelor vremuri stiau sa guste umorul si-l faceau si bine!

Casa Kistodulo Suliottis

              Grecul Zervo era director la Societatea navigabila "Gatorno", al carei sediu se afla in locul restaurantului "Europa". Cladirea in caré a functionat o vreme "Casa de Pensii" de pe str. Bolintineanu a apartinut armatorului Gatorno. Si azi se mai pot vedea usile originale ale cladirii cu geamuri de cristal. Tot pe str. Bolintineanu isi avea casa si marele Violatus. Unul dintre fratii Likiardopol locuia pe locul unde este astazi Biserica Baptista. Acolo aveau un teren de tenis. Pe Bolintineanu, unde era Casa de fete, se afla locuinta lui Spiru Likiardopol, celalalt frate. In casa mosierului grec Pana, cel care avea mosii intinse la Insuratei, a fost pana nu de mult spitalul TBC, iar pana in 1944 a fost Consulatul Germaniei. Fiica acestui Pana, a fost casatorita cu Jean Bezis cel care avea o agentie de vapoare, iar sediul se afla pe locul unde este astazi restaurantul "Marinarul". Baiatul lui Pana s-a casatorit cu fata vestitului fabricant de bere Muller. Ce trebuie retinut este ca nu trebuie confundat grecul Pana cu negustorul roman Pana care locuia in cladirea in care a fost gazduit pana de curand Inspectoratul scolar de pe str. Caragiale."

Casa Spiru Likiardopol
 
Casa Violatus
Casa Pana

Povestea va continua...
Angela BURTEA

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu